duminică, 2 februarie 2014

Rugaciunea sincera din inima nu necesita stiinta teologiei

Intr-o zi un preot strabatea biserica in mijlocul zilei..si trecand prin altar, el se hotari sa mai ramana prin apropiere, pentru a vedea cine mai vine sa se roage. In acel moment poarta se deschise, iar preotul mirat vazu un barbat apropiindu-se de altar; omul era nebarbierit de mai multe zile, imbracat cu o camasa rupta, avea o haina uzata, cu marginile care incepusera sa se destrame. Omul ingenunchie, inclina capul pe spate, apoi se ridica si pleca. In zilele urmatoare acelasi om, intotdeauna in mijlocul zilei era in biserica, ducand cu el o sacosa..ingenunchia pentru scurt timp si apoi se intorcea si iesea.
Preotul, putin cu teama, a inceput sa suspecteze ca era vorba de un hot, de aceea intr-o zi  s-a asezat in usa bisericii si cand omul se pregatea sa iasa, l-a intrebat: “Ce faci aici?”. Omul i-a spus ca lucra prin apropiere, ca avea o jumatate de ora pentru pranz si profita de acest moment sa se roage “numai cateva clipe, stii, pentru ca fabrica este un pic mai departe, asa ca doar ingenunchiez si zic Doamne, am venit din nou numai sa-ti povestesc cat de fericit ma face ca ma eliberezi de pacatele mele..n stiu prea bine cum sa ma rog, dar ma gandesc la Tine in fiecare zi..asa ca Iisuse, asta este Jim spovedindu-se.” Preotul simtinde-se prost, ii spuse lui Jim ca face foarte bine si ca este binevenit in biserica oricand isi doreste.
Cand a ramas singur, preotul ingenunchie in fata altarului, simti topindu-i-se inima de caldura dragostei si intalni pe Iisus, in timp ce lacrimile ii curgeau pe obraji si in inima sa repeta rugaciunea lui Jim: “Am venit numai sa-ti spun Doamne cat de fericit sunt de cand te-am intalnit printre semenii mei si m-ai eliberat de pacatele mele..nu stiu foarte bine cum  sa ma rog, dar ma gandesc la tine in fiecare zi..asa ca,  Iisuse, sunt eu care ma spovedesc.”
Intr-o zi preotul  vazu ca batranul Jim nu a mai venit. Zilele urmatoare au trecut fara ca Jim sa mai vina sa se roage. Continua sa lipseacsa, fapt pentru care preotul incepu sa se preocupe, pana cand intr-o zi se duse la fabrica sa intrebe de el; acolo i-au spus ca Jim era bolnav dar ca desi doctorii erau ingrijorati de stadiul in care era, totusi mai credeau ca avea sanse sa supravietuiasca.
Saptamana in care Jim a fost in spital a adus multe schimbari, iar el suradea tot timpul si veselia lui era contagioasa. Infirmiera sefa nu putea intelege pentru ce Jim era asa de fericit, desi niciodata nu primise flori, nici vizite.
Preotul se apropie de patul lui Jim cu infirmiera si aceasta ii spuse, in timp ce Jim asculta: ” Niciun prieten nu a venit sa-l viziteze, el nu are unde sa se duca”. Surprins, batranul Jim spuse surazand: ” Infirmiera se inseala..dar ea nu poate sti ca IN FIECARE ZI, de cand am sosit aici, LA PRANZ, UN PRIETEN AL MEU VINE, SE ASEAZA AICI PE PAT, MA PRINDE DE MAINI, SE APLEACA ASUPRA MEA SI IMI SPUNE: Am venit numai ca sa iti spun Jim, cat de fericit am fost de cand am intalnit prietenia ta si te-am eliberat de pacatele tale. Intotdeauna mi-a placut sa ascult rugaciunile tale, ma gandesc la tine in fiecare zi…asa ca Jim, acesta este Iisus care se spovedeste.”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu