luni, 4 aprilie 2016

Cand esti la rascruce de drum...

ând am împlinit 18 ani, mama mi-a dat o scrisoare și mi-a spus să o citesc atunci când am să simt că trebuie să fac asta. Am pus scrisoarea într-un loc sigur și m-am bucurat de petrecerea pe care mama mi-a organizat-o la aniversarea celor 18 ani ai mei.
După vreo câțiva ani, terminasem facultatea, dar eram deja disperată pentru că nu-mi găseam nici un loc de muncă pe măsura pregătirii mele, iar iubitul meu pe care îl credeam jumătatea mea dădea din ce în ce mai tare înapoi în relația noastră. Ai mei erau la vreo câteva sute de kilometri de mine, iar eu nu voiam să-i tulbur cu problemele mele la telefon, mai ales că le aveau și ei pe ale lor așa că am ales să le spun că mă descurc. Dar eram foarte debusolată, tristă, nu știam încotro să o apuc.
M-am gândit că este momentul să deschid scrisoarea mamei, așa că m-am dus într-un parc, m-am așezat pe o bancă și am citit.
Draga mea, 
Cred că acesta este momentul în care ai cu adevărat nevoie de mine, iar eu sunt cu gândul, cu sufletul și cu rugăciunile mele alături de tine. Crezi că viața este grea și nedreaptă? Crezi că munca ta, efortul tău este în zadar? Crezi că dragostea ta s-a risipit în van?
Draga mea află că viața este frumoasă și simplă. Noi suntem cei care o complicăm cu gânduri și temeri. Există mereu soluții care să te ducă mai departe. Cu o singură condiție să nu te temi!
Nu te mai strădui să fii perfectă. Nimeni nu este perfect. Perfecțiunea este doar o stare de moment, pentru o anume situație, în rest suntem oameni cu imperfecțiuni, erori și greșeli. Fiecare greșeală, fiecare eșec este modul în care viața te duce înainte. Eșecurile nu sunt pedepse și cheile care deschin noi drumuri.
Fiecare decizie este importantă. Fiecare decizie pe care o iei aduce după sine ceva nou. Fiecare mare decizie pe care o vei lua în viața ta te va duce mai departe, uneori acolo unde nici nu visezi. Unele decizii vor fi bune, altele greșite. Dar mereu deciziile tale vor aduce noi oportunități în viața ta.
Ești singură în viață. Nu în sensul strict al cuvântului. Ai familia care te iubște necondiționat, ai prietenii, dar te-ai născut singură și vei muri singură. Faptele tale sunt doar ale tale, deciziile tale sunt ale tale și le-ai luat sau le vei lua tot singura. Deci, în condițiile astea de ce crezi că depinzi de cei din jurul tău? În condițiile astea de ce contează părerea celor din jurul tău despre tine? Cum poți face mai mult, cum poți să fi mai bună, mai puternică dacă tot ceea ce faci, vei face în funcție de ce cred alții?
Ceea ce trăiești, simți și gândești acum este VIAȚA ta. Nu lăsa pe nimeni să-ți poată controla viața, să decidă ce este bine sau rău pentru tine. Nici chiar pe mine, mama ta. Nu te lasa influențată, nu te lăsa copleșită. Îți este bine? Ok, mergi mai departe! Îți este rău? Mulțumește pentru lecția de viață primită, învață ceea ce este de învățat din asta și mergi mai departe, fără teamă. Este viața ta și îți este dată să o trăiești. Nu lăsa pe nimeni să profite de tine în orice situație dată. Cele mai important lucru, în viață este să o poți lua de la capăt de fiecare dată când trebuie să o iei de la capăt.
Fii bună, fii dreaptă, nu te lasa compleșită de orgolii, de patimi, dar nici de momentele bune sau de momentele rele.
Ai, acum, în această clipă, zeci de alternative, de posibilități, de drumuri pe care poți să mergi mai departe. Alege, decide cu calm și mergi mai departe! Viața este frumosă, draga mea!
Am împăturit scrisoarea. Parcă eram deja alt om. Mă simțeam mai înaltă, mai frumoasă și mai puternică ca niciodată. Am plecat din parc și pe drum spre casă am trecut pe lângă un restaurant care angaja chelnerițe. Cum nu mai aveam bani, deși aveam un master de economie luat cu 10 în buzunar, am intrat și am primit jobul. M-am dus acasă și am vorbit cu iubitul meu. I-am spus că sunt tristă și supărată din cauza lui și că vreau să punem punct relației noastre. Am fost uimită să văd că nu a protestat, ba chiar părea ușurat.
Avem 22 de ani eram tristă dar cu toate acestea simțeam că am început o nouă viață. Acum când vă povestesc toate acestea am 30 și pot sa spun că în ziua aia am început cu adevărat o nouă viață. Restaurantul unde m-am angajat era dintr-un lanț celebru. Am muncit mult acolo, dar am progresat. Azi sunt vicepreședinte al companiei și am ajuns aici doar pentru că în ziua cu pricina am decis să mă angajez chelneriță. După vreo doi ani l-am cunoscut pe soțul meu. Este cu adevărat jumătatea mea. Lângă el simt dragoste, pace, echilibru și sunt cu adevărat eu.
Da, mamă! Fiecare decizie este importantă, fiecare eșec, un pas înainte! 
Da, mama! Viața este frumosă!