Despre medicina...

Medicina însemna cîndva să cunoşti cîteva ierburi pentru a face sîngele să se închege şi pentru a lecui rănile; mai apoi, încetul cu încetul, a ajuns la puzderia de ramuri din zilele noastre. Nici nu e de mirare că atunci avea mai puţine de făcut, de vreme ce organismul omului era încă sănătos şi robust, iar viaţa era simplă şi nestricată de adăugiri şi de plăceri: mai apoi au început să caute hrană nu pentru a sătura foamea, ci pentru a o stîrni, şi au fost născocite mii de condimente pentru a aţîţa lăcomia: ce era hrană pentru un stomac gol, este povară pentru un stomac plin.

De aici paloarea şi tremurul nervos al celor dedaţi la băutură şi slăbiciunea ce urmează indigestiilor, mai jalnică decît cea provocată de foame; de aici mersul nesigur şi lunecos şi bîţîiala neîncetată, de parcă ar fi beţie adevărată; sudoarea în broboane pe toată pielea, burta umflată de obiceiul prost de a înghiţi peste măsură; de aici, vărsăturile de fiere neagră şi chipul ce şi-a pierdut culoarea, descompunerea măruntaielor ce putrezesc, degetele răşchirate de înţepenirea articulaţiilor, lîncezeala nervilor ce şi-au pierdut simţirea, tremurul neîncetat.

De ce să mai înşir însă bolile fără de număr, care sînt preţul plătit pentru destrăbălare? Nu îi atingeau toate aceste nenorociri pe oamenii care încă nu se vlăguiseră în plăceri, care porunceau şi slujeau ei înşişi. Îşi întăreau trupul muncind şi trudindu-se cu adevărat, obosind în alergare şi vînătoare ori la aratul cîmpului: şi îi aşteptau bucate ce le puteau fi pe plac doar unor flămînzi. Bolile erau simple şi născute din cauze simple: belşugul de mîncăruri a adus cu sine belşug de boli.
Acesta este preţul pe care îl plătim pentru poftele noastre împinse dincolo de măsura îngăduită.
Nu te mira că sînt atît de mulţi oameni bolnavi: numără bucătarii. Nu mai studiază nimeni, iar cei ce predau disciplinele liberale stau în sălile pustii, fără un suflet prin preajmă; şcolile de retori şi de filozofi au rămas în părăsire: dar ce îngrămădeală în bucătării! Ramîi cu bine.

Seneca Lucius Annaeus