Cancerul este boala secolului in care traim. Se manifesta in diverse forme si este o imagine a nefastului din viata noastra. Oamenii cauta diverse modalitati ca sa ii faca fata, sa il invinga. Iar invingatori sunt atatia in jurul nostru!
Miracolele se intampla. Metodele alternative de tratament sunt
considerate o speranta de cele mai multe ori. Dar nici nu stim cum sa
preluam toate informatiile la care mai ales astazi, avem acces prin
intermediul Internetului.
Despre planta Graviola se
spune ca este de 10.000 de ori mai eficienta decat chimioterapia.
Exista si foarte multe filmulete online care ii glorifica benefiiciile.
"Fructe Soursop (Guanabana)
sau copacul Graviola este un produs miraculos ce distruge celulele
canceroase. Este de 10.000 de ori mai puternic decat chimioterapia. De
ce nu este cunoscut acest lucru? Pentru ca exista organizatii interesate
in gasirea unei versiuni sintetice, care sa le permita sa faca
profituri fabuloase. Deci, de acum va puteti ajuta un prieten la nevoie
informandu-l ca ar trebui sa bea suc de soursop pentru a preveni boala.
Gustul este placut. Si, desigur, nu produce efectele secundare oribile
ale chimioterapiei. Si daca aveti posibilitatea nu ezitati sa plantati
un arbore guava in curte. Toate partile sale, nu doar fructul sunt
foarte bune”, aflam dintr-un astfel de mesaj devenit viral pe Internet.
In
urma cu trei ani de zile au inceput sa apara primele informatii cu
privire la aceasta planta si efectele sale miraculoase, curative
impotriva cancerului.
Planta este denumita stiintific Annona
muricata, mai este cunoscuta ca Graviola in Brazilia, guanabana in
Spania, si Soursop, in limba engleza.
Copacul creste in Peru,
Columbia si Brazilia si de asemenea in zone din Africa sub-Sahariana si
Sud-Estul Asiei. In toate aceste tari, fructul plantei este consumat
foarte mult. Este pus in shakeuri sau in salate fiindca este foarte
delicios. De asemenea frunzele si fructele acestei plante sunt folosite
la tratarea infetiilor, virozelor si depresiei. Indigenii din Amazonia
foloseau aceasta frunzele, semintele, florile si fructele acestei plante
pentru a trata diverse afectiuni, aflam dintr-un filmulet postat pe
internet, despre beneficiile Graviola.
'Graviola distruge cancerul': Sa credem sau nu?
Dar,
daca sa dam crezare atat de puternic tuturor promisiunilor miraculoase
care sunt puse in seama unor plante ca graviola, sau nu, e o problema pe
care a ridicat-o si site-ul Psichology Today.
Internetul abunda
pana la urma de produse dubioase care promit efecte spectaculoase.
Totusi, cunoscuta publicatie citata mai sus, spune ca nu putem ramane
indiferenti la increderea pe care milioane de oameni din intreaga lume o
pune in astfel de produse care sunt certificate medical, chiar daca
acestea au efecte secundare devastatoare pentru corp. Asadar, ne punem
toata increderea in produse farmaceutice, dar suntem foarte sceptici in
privinta naturii…
Cunostintele noastre cu privire la produsele
naturale sunt foarte limitate si mai mult, ele devin chiar mai sarace
datorita promovarii farmaceuticelor. Astfel ignoram proprietatile
curative ale multor pproduse naturale, iontr-o cultura ce da mult mai
mult credit pilulelor, noteaza Psichology Today.
Totusi, nu ar trebui oare sa ne indreptam mai mult atentia catre zona naturista?, este de parere publicatia Americana.
Comunitatea
stiintifica ar trebui sa acorde un mai mare interes informatiilor care
vin din zona ALTERNATIVA pentru ca astfel, arsenalul de lupta impotriva
cancerului, poate fi de fapt imbogatit. In Peru de altfel, tratamentul
impotriva cancerului pune un mare accent atat pe folosirea graviola cat
si pe chimioterapie.
GRAVIOLA VS. CHIMIOTERAPIE
Cum
milioane de oameni din intreaga lume sufera de cancer, pentru care avem
tratamente precum chimioterapia (in general cu efecte secundare
teribile), dar fara sa fie garantata vindecarea, interesul si cererea
pentru graviola a inceput sa fie din ce in ce mai mare.
Psichology
Today citeaza un amplu studiu care a fost efectuat de catre National
Cnacer Institute, in anul 1979 asupra plantei Graviola, si care arata ca
frunzele si semintele plantei au fost incredibil de eficiente in
distrugerea unor anumite tipuri de celule canceroase din corp.
Rezultatele
obtinute la acea vreme de catre National Cancer Institute au fost
publicate intr-un raport intern si nu au fost date publicitatii. Din
anul 1976 s-au mai facut insa studii in laboratoare independente cu
privire la aceasta planta, studii care au demonstrat ca graviola poate
distruge cancerul cu mult succes.
"In 2011, revista “Nutritie si
Cancer” a prezentat o cercetare promitatoare asupra fructului de
graviola si a cancerului mamar. Cercetatorii au descoperit ca extractul
de graviola (GFE) suprima asa-numita exprimare a oncogenei (sau gena
care cauzeaza cancerul) in cadrul celulei cancerului mamar.
Oncogena
cunoscuta sub numele de receptor al factorului de crestere epidermal
(EGFR) este de obicei supra-exprimata in cancerul mamar, si de aceea
este o tinta ideala pentru terapie.
Potrivit oamenilor de stiint
“un tratament alimentar de 5 saptamani cu GFE (o alimentatie de 200
mg/kg) a redus in mod semnificativ exprimarea proteinei de EGFR, p-EGFR
si p-ERK în tumorile MDA-MB-468 (cancer mamar) cu 6%, 54% si respectiv
32,5%. In ansamblu, alimentatia cu GFE a inhibat cresterea tumorilor cu
32% (P<0 .01="" br="">
Suntem de acord cu persoectiva avansata de catre
Psichology Today - e nevoie de mult mai multe cercetari in aceasta
zona, o mai mare atentie din parte comunitatii medicale si fata de
metodele alternative de vindecare! Milioane de oameni din intreaga lume
au nevoie de aceasta perspectiva optimista!
0>
luni, 17 februarie 2014
duminică, 9 februarie 2014
Cugetari...
“Bea apă din izvorul de unde beau caii. Calul dintr-o apă rea nu va bea niciodată.
Așterne-ți acolo unde își face culcuș pisica.
Mănâncă fructul care a fost atins de un vierme.
Culege cu îndrazneală ciuperca pe care stau gâzele.
Sădește pomul acolo unde sapă cârtița. Casa clădește-o pe locul unde se încalzește șarpele.
Fântâna sap-o acolo unde se adăpostesc păsările pe arșiță.
Culcă-te și trezește-te odată cu păsările – vei culege toate grăunțele de aur ale zilei.
Mănâncă mult verde – vei avea picioare puternice și inimă rezistentă, precum viețuitoarele codrului.
Inoată des – și te vei simți pe pământ precum peștele în apă.
Privește cât mai des cerul – și vor deveni gândurile tale ușoare și limpezi.
Taci mult, vorbește puțin- și în sufletul tău va poposi tăcerea, iar duhul îți va fi liniștit și plin de pace”.
SF. SERAFIM DE SAROV
Așterne-ți acolo unde își face culcuș pisica.
Mănâncă fructul care a fost atins de un vierme.
Culege cu îndrazneală ciuperca pe care stau gâzele.
Sădește pomul acolo unde sapă cârtița. Casa clădește-o pe locul unde se încalzește șarpele.
Fântâna sap-o acolo unde se adăpostesc păsările pe arșiță.
Culcă-te și trezește-te odată cu păsările – vei culege toate grăunțele de aur ale zilei.
Mănâncă mult verde – vei avea picioare puternice și inimă rezistentă, precum viețuitoarele codrului.
Inoată des – și te vei simți pe pământ precum peștele în apă.
Privește cât mai des cerul – și vor deveni gândurile tale ușoare și limpezi.
Taci mult, vorbește puțin- și în sufletul tău va poposi tăcerea, iar duhul îți va fi liniștit și plin de pace”.
SF. SERAFIM DE SAROV
joi, 6 februarie 2014
Oamenii cetatii
Era odată un bărbat care şedea la marginea unei oaze la intrarea unei
cetăţi din Orientul Mijlociu. Un tânăr se apropie într-o bună zi şi îl
întrebă:
- Nu am mai fost niciodată pe aici. Cum sunt locuitorii acestei cetăţi?
Bătrânul îi răspunse printr-o întrebare:
- Cum erau locuitorii cetăţii de unde vii?
- Egoişti şi răi. De aceea mă bucur că am putut pleca de acolo.
- Aşa sunt şi locuitorii acestei cetăţi, răspunse bătrânul.
Puţin după aceea, un alt tânăr se apropie de omul nostru şi îi puse aceeaşi întrebare:
- Abia am sosit în acest ţinut. Cum sunt locuitorii acestei cetăţi?
Omul nostru răspunse cu aceeaşi întrebare:
- Cum erau locuitorii cetăţii de unde vii?
- Erau buni, mărinimoşi, primitori, cinstiţi. Aveam mulţi prieteni acolo şi cu greu i-am părăsit.
- Aşa sunt şi locuitorii acestei cetăţi, răspunse bătrânul.
Un neguţător care îşi aducea pe acolo cămilele la adăpat auzise aceste convorbiri şi pe când cel de-al doilea tânăr se îndepărta, se întoarse spre bătrân şi îi zise cu reproş:
- Cum poţi să dai două răspunsuri cu totul diferite la una şi aceeaşi întrebare pe care ţi-o adresează două persoane?
- Fiule, fiecare poartă lumea sa în propria-i inimă. Acela care nu a găsit nimic bun în trecut nu va găsi nici aici nimic bun. Dimpotrivă, acela care a avut şi în alt oraş prieteni va găsi şi aici tovarăşi credincioşi şi de încredere. Pentru că, vezi tu, oamenii nu sunt altceva decât ceea ce ştim noi găsi în ei.
- Nu am mai fost niciodată pe aici. Cum sunt locuitorii acestei cetăţi?
Bătrânul îi răspunse printr-o întrebare:
- Cum erau locuitorii cetăţii de unde vii?
- Egoişti şi răi. De aceea mă bucur că am putut pleca de acolo.
- Aşa sunt şi locuitorii acestei cetăţi, răspunse bătrânul.
Puţin după aceea, un alt tânăr se apropie de omul nostru şi îi puse aceeaşi întrebare:
- Abia am sosit în acest ţinut. Cum sunt locuitorii acestei cetăţi?
Omul nostru răspunse cu aceeaşi întrebare:
- Cum erau locuitorii cetăţii de unde vii?
- Erau buni, mărinimoşi, primitori, cinstiţi. Aveam mulţi prieteni acolo şi cu greu i-am părăsit.
- Aşa sunt şi locuitorii acestei cetăţi, răspunse bătrânul.
Un neguţător care îşi aducea pe acolo cămilele la adăpat auzise aceste convorbiri şi pe când cel de-al doilea tânăr se îndepărta, se întoarse spre bătrân şi îi zise cu reproş:
- Cum poţi să dai două răspunsuri cu totul diferite la una şi aceeaşi întrebare pe care ţi-o adresează două persoane?
- Fiule, fiecare poartă lumea sa în propria-i inimă. Acela care nu a găsit nimic bun în trecut nu va găsi nici aici nimic bun. Dimpotrivă, acela care a avut şi în alt oraş prieteni va găsi şi aici tovarăşi credincioşi şi de încredere. Pentru că, vezi tu, oamenii nu sunt altceva decât ceea ce ştim noi găsi în ei.
duminică, 2 februarie 2014
Rugaciunea sincera din inima nu necesita stiinta teologiei
Intr-o zi un preot strabatea biserica in mijlocul zilei..si
trecand prin altar, el se hotari sa mai ramana prin apropiere, pentru a
vedea cine mai vine sa se roage. In acel moment poarta se deschise, iar
preotul mirat vazu un barbat apropiindu-se de altar; omul era
nebarbierit de mai multe zile, imbracat cu o camasa rupta, avea o haina
uzata, cu marginile care incepusera sa se destrame. Omul ingenunchie,
inclina capul pe spate, apoi se ridica si pleca. In zilele urmatoare
acelasi om, intotdeauna in mijlocul zilei era in biserica, ducand cu el o
sacosa..ingenunchia pentru scurt timp si apoi se intorcea si iesea.
Preotul, putin cu teama, a inceput sa suspecteze ca era vorba de un hot, de aceea intr-o zi s-a asezat in usa bisericii si cand omul se pregatea sa iasa, l-a intrebat: “Ce faci aici?”. Omul i-a spus ca lucra prin apropiere, ca avea o jumatate de ora pentru pranz si profita de acest moment sa se roage “numai cateva clipe, stii, pentru ca fabrica este un pic mai departe, asa ca doar ingenunchiez si zic Doamne, am venit din nou numai sa-ti povestesc cat de fericit ma face ca ma eliberezi de pacatele mele..n stiu prea bine cum sa ma rog, dar ma gandesc la Tine in fiecare zi..asa ca Iisuse, asta este Jim spovedindu-se.” Preotul simtinde-se prost, ii spuse lui Jim ca face foarte bine si ca este binevenit in biserica oricand isi doreste.
Cand a ramas singur, preotul ingenunchie in fata altarului, simti topindu-i-se inima de caldura dragostei si intalni pe Iisus, in timp ce lacrimile ii curgeau pe obraji si in inima sa repeta rugaciunea lui Jim: “Am venit numai sa-ti spun Doamne cat de fericit sunt de cand te-am intalnit printre semenii mei si m-ai eliberat de pacatele mele..nu stiu foarte bine cum sa ma rog, dar ma gandesc la tine in fiecare zi..asa ca, Iisuse, sunt eu care ma spovedesc.”
Intr-o zi preotul vazu ca batranul Jim nu a mai venit. Zilele urmatoare au trecut fara ca Jim sa mai vina sa se roage. Continua sa lipseacsa, fapt pentru care preotul incepu sa se preocupe, pana cand intr-o zi se duse la fabrica sa intrebe de el; acolo i-au spus ca Jim era bolnav dar ca desi doctorii erau ingrijorati de stadiul in care era, totusi mai credeau ca avea sanse sa supravietuiasca.
Saptamana in care Jim a fost in spital a adus multe schimbari, iar el suradea tot timpul si veselia lui era contagioasa. Infirmiera sefa nu putea intelege pentru ce Jim era asa de fericit, desi niciodata nu primise flori, nici vizite.
Preotul se apropie de patul lui Jim cu infirmiera si aceasta ii spuse, in timp ce Jim asculta: ” Niciun prieten nu a venit sa-l viziteze, el nu are unde sa se duca”. Surprins, batranul Jim spuse surazand: ” Infirmiera se inseala..dar ea nu poate sti ca IN FIECARE ZI, de cand am sosit aici, LA PRANZ, UN PRIETEN AL MEU VINE, SE ASEAZA AICI PE PAT, MA PRINDE DE MAINI, SE APLEACA ASUPRA MEA SI IMI SPUNE: Am venit numai ca sa iti spun Jim, cat de fericit am fost de cand am intalnit prietenia ta si te-am eliberat de pacatele tale. Intotdeauna mi-a placut sa ascult rugaciunile tale, ma gandesc la tine in fiecare zi…asa ca Jim, acesta este Iisus care se spovedeste.”
Preotul, putin cu teama, a inceput sa suspecteze ca era vorba de un hot, de aceea intr-o zi s-a asezat in usa bisericii si cand omul se pregatea sa iasa, l-a intrebat: “Ce faci aici?”. Omul i-a spus ca lucra prin apropiere, ca avea o jumatate de ora pentru pranz si profita de acest moment sa se roage “numai cateva clipe, stii, pentru ca fabrica este un pic mai departe, asa ca doar ingenunchiez si zic Doamne, am venit din nou numai sa-ti povestesc cat de fericit ma face ca ma eliberezi de pacatele mele..n stiu prea bine cum sa ma rog, dar ma gandesc la Tine in fiecare zi..asa ca Iisuse, asta este Jim spovedindu-se.” Preotul simtinde-se prost, ii spuse lui Jim ca face foarte bine si ca este binevenit in biserica oricand isi doreste.
Cand a ramas singur, preotul ingenunchie in fata altarului, simti topindu-i-se inima de caldura dragostei si intalni pe Iisus, in timp ce lacrimile ii curgeau pe obraji si in inima sa repeta rugaciunea lui Jim: “Am venit numai sa-ti spun Doamne cat de fericit sunt de cand te-am intalnit printre semenii mei si m-ai eliberat de pacatele mele..nu stiu foarte bine cum sa ma rog, dar ma gandesc la tine in fiecare zi..asa ca, Iisuse, sunt eu care ma spovedesc.”
Intr-o zi preotul vazu ca batranul Jim nu a mai venit. Zilele urmatoare au trecut fara ca Jim sa mai vina sa se roage. Continua sa lipseacsa, fapt pentru care preotul incepu sa se preocupe, pana cand intr-o zi se duse la fabrica sa intrebe de el; acolo i-au spus ca Jim era bolnav dar ca desi doctorii erau ingrijorati de stadiul in care era, totusi mai credeau ca avea sanse sa supravietuiasca.
Saptamana in care Jim a fost in spital a adus multe schimbari, iar el suradea tot timpul si veselia lui era contagioasa. Infirmiera sefa nu putea intelege pentru ce Jim era asa de fericit, desi niciodata nu primise flori, nici vizite.
Preotul se apropie de patul lui Jim cu infirmiera si aceasta ii spuse, in timp ce Jim asculta: ” Niciun prieten nu a venit sa-l viziteze, el nu are unde sa se duca”. Surprins, batranul Jim spuse surazand: ” Infirmiera se inseala..dar ea nu poate sti ca IN FIECARE ZI, de cand am sosit aici, LA PRANZ, UN PRIETEN AL MEU VINE, SE ASEAZA AICI PE PAT, MA PRINDE DE MAINI, SE APLEACA ASUPRA MEA SI IMI SPUNE: Am venit numai ca sa iti spun Jim, cat de fericit am fost de cand am intalnit prietenia ta si te-am eliberat de pacatele tale. Intotdeauna mi-a placut sa ascult rugaciunile tale, ma gandesc la tine in fiecare zi…asa ca Jim, acesta este Iisus care se spovedeste.”
sâmbătă, 25 ianuarie 2014
Exista Dumnezeu?
Un bărbat a mers la frizer să se
tundă. În timp ce frizerul îl tundea pe client, cei doi au început o
conversaţie interesantă despre diverse subiecte. În cele din urmă au
ajuns să vorbească despre Dumnezeu, iar frizerul a spus: ”Nu cred că
Dumnezeu există.”
“De ce spui asta?” a întrebat clientul.
“Trebuie doar să ieşi pe stradă si să vezi că Dumnezeu nu există. Spune-mi, dacă Dumnezeu ar exista, ar mai fi atâţia oameni bolnavi? Ar mai fi copii abandonaţi? Dacă Dumnezeu ar exista, n-ar mai fi suferinţă şi durere. Nu-mi pot imagina cum ar fi să iubeşti un Dumnezeu care permite să se întâmple asemenea lucruri.”
Clientul s-a gândit pentru un moment, dar nu a răspuns, pentru că nu voia să înceapă o discuţie în contradictoriu. În scurt timp, frizerul a terminat de tuns şi clientul a plecat mai departe. Imediat ce a ieşit din frizerie a văzut însă pe stradă un om neîngrijit, cu părul lung şi murdar. Părea un om sărman. Clientul s-a întors la frizer şi i-a spus:
“Ştii ceva? Frizerii nu există!”
“Cum poţi spune asta?” a întrebat frizerul nedumerit. “Eu sunt aici şi sunt un frizer. Şi tocmai te-am aranjat!”
“Nu e aşa!” a spus clientul. “Frizerii nu există pentru că dacă ar exista nu ar mai fi oameni cu păr lung şi neîngrijit, ca omul de afară.”
“Dar frizerii există! Ceea ce se întâmplă e că oamenii nu vin la mine.”
“Exact!” a spus clientul plin de încântare.”Asta e ideea! Şi Dumnezeu există! Ceea ce se întâmplă este că oamenii nu merg la El şi nu Îl caută. De aceea există atâta durere şi suferinţă în lume.”
“Trebuie doar să ieşi pe stradă si să vezi că Dumnezeu nu există. Spune-mi, dacă Dumnezeu ar exista, ar mai fi atâţia oameni bolnavi? Ar mai fi copii abandonaţi? Dacă Dumnezeu ar exista, n-ar mai fi suferinţă şi durere. Nu-mi pot imagina cum ar fi să iubeşti un Dumnezeu care permite să se întâmple asemenea lucruri.”
Clientul s-a gândit pentru un moment, dar nu a răspuns, pentru că nu voia să înceapă o discuţie în contradictoriu. În scurt timp, frizerul a terminat de tuns şi clientul a plecat mai departe. Imediat ce a ieşit din frizerie a văzut însă pe stradă un om neîngrijit, cu părul lung şi murdar. Părea un om sărman. Clientul s-a întors la frizer şi i-a spus:
“Ştii ceva? Frizerii nu există!”
“Cum poţi spune asta?” a întrebat frizerul nedumerit. “Eu sunt aici şi sunt un frizer. Şi tocmai te-am aranjat!”
“Nu e aşa!” a spus clientul. “Frizerii nu există pentru că dacă ar exista nu ar mai fi oameni cu păr lung şi neîngrijit, ca omul de afară.”
“Dar frizerii există! Ceea ce se întâmplă e că oamenii nu vin la mine.”
“Exact!” a spus clientul plin de încântare.”Asta e ideea! Şi Dumnezeu există! Ceea ce se întâmplă este că oamenii nu merg la El şi nu Îl caută. De aceea există atâta durere şi suferinţă în lume.”
luni, 13 ianuarie 2014
Despre medicina...
Medicina însemna cîndva să cunoşti cîteva ierburi pentru a face
sîngele să se închege şi pentru a lecui rănile; mai apoi, încetul
cu încetul, a ajuns la puzderia de ramuri din zilele noastre. Nici nu e
de mirare că atunci avea mai puţine de făcut, de vreme ce organismul
omului era încă sănătos şi robust, iar viaţa era simplă şi
nestricată de adăugiri şi de plăceri: mai apoi au început să caute
hrană nu pentru a sătura foamea, ci pentru a o stîrni,
şi au fost născocite mii de condimente pentru a aţîţa lăcomia: ce
era hrană pentru un stomac gol, este povară pentru un stomac plin.
De aici paloarea şi tremurul nervos al celor dedaţi la băutură şi slăbiciunea ce urmează indigestiilor, mai jalnică decît cea provocată de foame; de aici mersul nesigur şi lunecos şi bîţîiala neîncetată, de parcă ar fi beţie adevărată; sudoarea în broboane pe toată pielea, burta umflată de obiceiul prost de a înghiţi peste măsură; de aici, vărsăturile de fiere neagră şi chipul ce şi-a pierdut culoarea, descompunerea măruntaielor ce putrezesc, degetele răşchirate de înţepenirea articulaţiilor, lîncezeala nervilor ce şi-au pierdut simţirea, tremurul neîncetat.
De ce să mai înşir însă bolile fără de număr, care sînt preţul plătit pentru destrăbălare? Nu îi atingeau toate aceste nenorociri pe oamenii care încă nu se vlăguiseră în plăceri, care porunceau şi slujeau ei înşişi. Îşi întăreau trupul muncind şi trudindu-se cu adevărat, obosind în alergare şi vînătoare ori la aratul cîmpului: şi îi aşteptau bucate ce le puteau fi pe plac doar unor flămînzi. Bolile erau simple şi născute din cauze simple: belşugul de mîncăruri a adus cu sine belşug de boli.
Acesta este preţul pe care îl plătim pentru poftele noastre împinse dincolo de măsura îngăduită.
Nu te mira că sînt atît de mulţi oameni bolnavi: numără bucătarii. Nu mai studiază nimeni, iar cei ce predau disciplinele liberale stau în sălile pustii, fără un suflet prin preajmă; şcolile de retori şi de filozofi au rămas în părăsire: dar ce îngrămădeală în bucătării! Ramîi cu bine.
Seneca Lucius Annaeus
De aici paloarea şi tremurul nervos al celor dedaţi la băutură şi slăbiciunea ce urmează indigestiilor, mai jalnică decît cea provocată de foame; de aici mersul nesigur şi lunecos şi bîţîiala neîncetată, de parcă ar fi beţie adevărată; sudoarea în broboane pe toată pielea, burta umflată de obiceiul prost de a înghiţi peste măsură; de aici, vărsăturile de fiere neagră şi chipul ce şi-a pierdut culoarea, descompunerea măruntaielor ce putrezesc, degetele răşchirate de înţepenirea articulaţiilor, lîncezeala nervilor ce şi-au pierdut simţirea, tremurul neîncetat.
De ce să mai înşir însă bolile fără de număr, care sînt preţul plătit pentru destrăbălare? Nu îi atingeau toate aceste nenorociri pe oamenii care încă nu se vlăguiseră în plăceri, care porunceau şi slujeau ei înşişi. Îşi întăreau trupul muncind şi trudindu-se cu adevărat, obosind în alergare şi vînătoare ori la aratul cîmpului: şi îi aşteptau bucate ce le puteau fi pe plac doar unor flămînzi. Bolile erau simple şi născute din cauze simple: belşugul de mîncăruri a adus cu sine belşug de boli.
Acesta este preţul pe care îl plătim pentru poftele noastre împinse dincolo de măsura îngăduită.
Nu te mira că sînt atît de mulţi oameni bolnavi: numără bucătarii. Nu mai studiază nimeni, iar cei ce predau disciplinele liberale stau în sălile pustii, fără un suflet prin preajmă; şcolile de retori şi de filozofi au rămas în părăsire: dar ce îngrămădeală în bucătării! Ramîi cu bine.
Seneca Lucius Annaeus
marți, 7 ianuarie 2014
Citat despre iubire
"Nu am nevoie de ceva sau de cineva ca să iubesc. Iubirea este mereu în
mine şi radiază ca un soare. Iubirea topeşte totul, iubirea vindecă,
iubirea umple tot golul. Secretul este iubirea şi este în fiecare, doar
că nu vrem să o vedem, să o atingem, să o simţim."
Sursa: http://hrisostomfilipescu.wordpress.com/2014/01/07/bogdan-sa-fii-vesel-si-sa-razi-mult-te-iubeste-mult-mama/
Sursa: http://hrisostomfilipescu.wordpress.com/2014/01/07/bogdan-sa-fii-vesel-si-sa-razi-mult-te-iubeste-mult-mama/
Abonați-vă la:
Postări (Atom)